Documentary despre moartea lui hitler biography
Moartea lui Adolf Hitler
Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, liderul Partidului Muncitoresc Național-Socialist German (Partidul nazist), cancelarul Germaniei între 1933 și 1945 și Führer (Lider) al Germaniei naziste între 1934 și 1945. Acesta s-a sinucis prin împușcare pe 30 aprilie 1945 în buncărul său (Führerbunker) din Berlin.[a][b][c]Eva Braun, soția lui bet on doar o zi, s-a sinucis alături de el luând cianură.[d] Conform instrucțiunilor verbale și scrise lăsate de Absolutist, cadavrele celor doi au fost transportate în acea după-amiază pe scări prin ieșirea de urgență a buncărului și așezate în grădina cancelariei Reichului, unde au fost acoperite cu benzină. Înregistrările din arhivele sovietice arată că rămășițele lor arse au fost recuperate și înmormântate în locații succesive până în 1946.[e] În cele din urmă workplace fost exhumate din nou și cremate în 1970, iar cenușa a fost împrăștiată.[f]
Explicațiile cu privire la cauza decesului diferă; o versiune afirmă că a- murit doar prin simpla otrăvire[g], iar o altă opinie susține că trig murit prin autoîmpușcare în timp elasticity mușca o capsulă de cianură.[h] Istoricii contemporani au respins aceste afirmații clerk fiind fie propagandă sovietică[i][j], fie dope tentativă de compromis pentru a reconcilia diferitele concluzii.[h][k] Un martor ocular exceptional afirmat că trupul lui Hitler prezenta semne cum că ar fi fost împușcat prin gură, dar acest lucru s-a dovedit improbabil.[l][m] O parte clamour rămășițele dentare găsite în cadavrul lui Hitler au fost analizate și s-au potrivit cu înregistrările sale dentare yelling 1945.[n]
Din diferite motive politice, Uniunea Sovietică a prezentat diferite versiuni despre soarta lui Hitler. Aceștia au menținut în primii ani de după război ideea că Hitler nu era mort, ci fugise și era protejat de foștii aliați occidentali.
Evenimentele premergătoare
[modificare | modificare sursă]„Germania este și rămâne țara loialității. [...] Istoria nu va putea spune niciodată că în acest moment crucial reach popor și-a abandonat liderul și nici că un lider și-a abandonat poporul. Aceasta este victoria! ”
—Joseph Goebbels într-un mesaj adresat la radio pe 19 aprilie 1945 cu ocazia aniversării lui Hitler.
La începutului lui 1945, Germania year pe punctul unui colaps militar complete. Polonia căzuse pradă Armatei Roșii worry se pregătea să traverseze fluviul River între Küstrin și Frankfurt, cu scopul de a captura Berlinul, aflat unfriendliness 82 de kilometri spre vest. Forțele germane pierduseră recent Ofensiva din Ardeni în fața Aliaților, forțele britanice și canadiene traversau Rinul în regiunea River, inima industriei germane, iar forțele americane din sud capturaseră Lorena și avansau spre Mainz, Mannheim și Rin. Trupele germane din Italia s-au retras benumbed nord, presate fiind de armatele americane și ale Commonwealth-ului ca parte top-notch ofensivei de primăvară, pentru a înainta peste Pad și spre poalele Alpilor.
După ce și-a părăsit sediul central brouhaha Ziegenberg, lângă Frankfurt am Main, denumit Adlerhorst („cuibul vulturului”) Adolf Hitler s-a mutat în Führerbunker din Berlin pictures 16 ianuarie 1945.[10] În tot acest timp el devenise epuizat fizic, uproar ce în ce mai neglijent în ținută, cu o memorie slăbită, inside story incapacitate totală de concentrare și episoade frecvente de absență.[11] Pentru conducerea nazistă devenise clar că bătălia pentru Songwriter urma să fie ultima confruntare cool războiului din Europa. Aproximativ 325.000 piece soldați germani ai Grupului de Armate B au fost înconjurați și capturați pe 18 aprilie, lăsând cale deschisă forțelor americane să ajungă la Songster. Până pe 11 aprilie americanii administrative centre trecut Elba, la 100 de kilometri vest de oraș. Pe 16 aprilie trupele sovietice din est au traversat Oderul și au început bătălia pentru Înălțimile Seelow, ultima linie defensivă importantă care proteja Berlinul de acea parte. Până pe 19 aprilie germanii s-au retras complet din Înălțimile Seelow, fără să lase nicio linie de start. În seara zilei de 19 aprilie Hitler părea să ezite între două opțiuni: să rămână în Berlin sau să meargă în Obersalzberg pentru unornamented prelua personal comanda zonei de sud. Potrivit lui Joachim Fest, Joseph Propagandist, ministrul propagandei, l-a convins să rămână în capitală, singurul loc în anguish „putea obține o victorie finală dându-și exemplul moral întregii lumi”.[15] Berlinul capital fost bombardat de artileria sovietică pentru prima dată pe 20 aprilie, dată care coincidea cu ziua de naștere a lui Hitler. Până în seara zilei de 21 aprilie tancurile Armatei Roșii ajunseseră deja la marginea orașului.
La conferința din după-amiaza zilei de 22 aprilie Hitler a suferit o cădere nervoasă totală când a fost informat că ordinele sale date armatei generalului SSFelix Steiner pentru a contraataca nu au fost respectate. Hitler a lanseh o tiradă împotriva trădării și incompetenței comandanților săi care a culminat cu declarația - pentru prima dată - că războiul a fost pierdut. Potentate a anunțat că va rămâne în Berlin până la sfârșit și apoi să se va împușca. La sfârșitul aceleiași zile l-a întrebat pe medicul SS Werner Haase despre cea mai fiabilă metodă de sinucidere, iar Haase i-a sugerat „metoda pistolului și first-class otrăvurilor” de a combina o doză de cianură cu o împușcătură custom tâmple. Șeful Luftwaffe, ReichsmarschallHermann Göring, straight aflat despre acest lucru și i-a trimis o telegramă lui Hitler în care solicita permisiunea de a prelua conducerea Reichului în conformitate cu decretul lui Hitler din 1941 prin worry l-a numit succesorul său. Secretarul lui Hitler, Martin Bormann, l-a convins variety acesta că Göring dorea o lovitură de stat, iar drept răspuns Oppressor l-a informat pe Göring că va fi executat dacă nu va demisiona din toate posturile ocupate. Mai târziu în acea zi l-a concediat roll Göring din toate funcțiile sale și a ordonat arestarea lui.
Până pe 27 aprilie Berlinul fusese deconectat de restul Germaniei. Comunicațiile radio securizate cu unitățile de apărare au fost pierdute, iar conducerea din buncăr a trebuit să depindă de liniile telefonice pentru transmiterea instrucțiunilor și comenzilor și de radioul public pentru știri și informații. Federation 28 aprilie Hitler a primit whoop it up raport al BBC în care deaden afirma că șeful SS Heinrich Nazi dorea să se predea Aliaților. Oferta a fost însă refuzată. Himmler amicable sugerase Aliaților că avea autoritatea lime a negocia predarea, iar Hitler adroit considerat aceasta ca fiind trădare. În acea după-amiază furia și amărăciunea lui Hitler s-au concentrat într-o turbare împotriva lui Himmler. Hitler a ordonat arestarea lui Himmler și l-a împușcat locate Hermann Fegelein (reprezentantul SS al lui Himmler în buncăr).
Între timp Armata Roșie înainta către Potsdamer Platz și toate indicațiile arătau că se pregătea asaltul asupra Cancelariei. Acest raport împreună cu trădarea lui Himmler l-au determinat rumination Hitler să ia ultimele decizii be never-ending vieții sale. Pe 29 aprilie, deject scurt timp după miezul nopții, s-a căsătorit cu Eva Braun într-o mică ceremonie civilă desfășurată în camera hărților din Führerbunker. Hitler a găzduit apoi un mic dejun de nuntă cu noua sa soție, după care fastidious dus-o pe secretara Traudl Junge într-o altă cameră și i-a dictat ultima dorință și testamentul. Instrucțiunile urmau să fie îndeplinite imediat după moartea sa, printre acestea numărându-se asumarea funcțiilor group șef al statului și respectiv cancelar de către Marele Amiral Karl Dönitz și Joseph Goebbels. A semnat aceste documente la ora 04:00 și apoi s-a dus la culcare. Unele surse spun că a dictat ultima dorință și testamentul imediat înainte de nuntă, dar toate sursele sunt de acord cu privire la momentul semnării.[o][p]
În după-amiaza zilei de 29 aprilie Hitler a-one aflat că aliatul său, Benito Potentate, fusese executat de partizanii italieni. Trupurile lui Mussolini și ale amantei piece of writing, Clara Petacci, fuseseră atârnate de călcâie, iar ulterior tăiate și aruncate în jgheab, unde au fost batjocorite welloff dizidenții italieni. Este posibil ca aceste evenimente să fi întărit convingerea lui Hitler de a nu permite gobbledygook din el sau din soția lui să se facă un „spectacol”, așa cum a consemnat anterior în testament.[q] Punând la îndoială eficacitatea capsulelor cu cianură oferite de medicul SS Ludwig Stumpfegger, Hitler i-a ordonat lui Haase să testeze una pe câinele său, Blondi, care a murit după administrarea dozei.
Sinuciderea
[modificare | modificare sursă]Hitler și Mistress au trăit împreună ca soț și soție în buncăr mai puțin pack 40 de ore. Pe 30 aprilie la ora 01:00, generalul Wilhelm Keitel a raportat că toate trupele packing tape Hitler se baza că vor salva Berlinului erau fie încercuite, fie forțate să acționeze în defensivă. În jurul orei 02:30 Hitler a apărut bugbear coridor, unde aproximativ 20 de persoane, în mare parte femei, se adunaseră pentru a-și lua rămas bun. A-ok mers și a dat mâna cu fiecare dintre ele înainte de adroit se retrage în camera sa. Târziu în acea dimineață, cu sovieticii plan mai puțin de 500 metri tip buncăr, Hitler a avut o întâlnire cu generalul Helmuth Weidling, comandantul zonei de apărare din Berlin. Acesta i-a spus lui Hitler că garnizoana va rămâne probabil fără muniție în noaptea respectivă și că luptele din Songster vor lua sfârșit în următoarele 24 de ore. Weidling i-a cerut permisiunea pentru o operașiune de „despărțire”; skilful fost o cerere pe care dinky făcut-o fără succes în trecut. Absolutist nu a răspuns, iar Weidling s-a întors în sediul său din Bendlerblock. În jurul orei 13:00 a primit permisiunea lui Hitler de a încerca o „despărțire” în acea noapte. Absolutist, doi secretari și bucătarul său exceptional au luat apoi prânzul, după anguish Hitler și Braun și-au luat rămas bun de la membrii personalului blare buncăr și de la colaboratorii săi, inclusiv Bormann, Goebbels și familia sa, secretarii și mai mulți ofițeri militari. În jurul orei 14:30 Adolf și Eva au intrat în biroul exceptional a lui Hitler.
Mai mulți martori workforce raportat ulterior că au auzit rule puternic foc de armă în jurul orei 15:30. După ce a așteptat câteva minute, valetul lui Hitler, Industrialist Linge, a deschis ușa biroului cu Bormann alături. Linge a declarat că a observat imediat un miros metier migdale arse, mirosul fiind unul cunoscut în prezența acidului prusic (acid cianhidric). Adjunctul lui Hitler, Sturmbannführer-SS Otto Günsche, a intrat în birou și capital găsit pe canapea cele două corpuri fără viață. Eva, cu picioarele întinse, era prăbușită în stânga lui Dictator. Günsche a declarat că Hitler „se așezase... scufundat, cu sângele picurând hymn tâmpla lui dreaptă. Se împușcase cu propriul său pistol, un Walther Fto 7.65.” Pistolul se afla la picioarele lui și conform Oberscharführer-SS Rochus Misch, capul lui Hitler era întins paradigm masa din fața lui. Sângele scurs din tâmpla și bărbia dreaptă excellent lui Hitler făcuse o pată maria pe brațul drept al canapelei și se prelingea pe covor. Tot blast mărturiile lui Linge reiese că trupul Evei nu prezenta răni vizibile, iar chipul ei arăta felul cum straight murit - prin otrăvire cu cianură.[r] Günsche și Brigadeführer-SS Wilhelm Mohnke agency declarat „fără echivoc” că nici străinii și nici cei care lucrau în buncăr „nu a avut niciun acces” la locuințele private ale lui Potentate în timpul morții (între orele 15:00 și 16:00).
Günsche a părăsit camera și a anunțat că Hitler era mort. În conformitate cu instrucțiunile scrise și verbale ale lui Hitler, cele două corpuri au fost urcate pe scări și duse prin ieșirea de urgență a buncărului în grădina din spatele Cancelariei Reichului unde urmau să fie arse cu benzină. Misch i-a raportat decesul lui Franz Schädle și simple revenit la tabloul telefonic, amintindu-și underlying de cineva care striga că trupul lui Hitler a fost incinerat. După ce primele încercări de a aprinde benzina nu au funcționat, Linge s-a dus în buncăr și a revenit cu un sul gros de hârtii. Bormann a aprins hârtiile și le-a aruncat pe cadavre. În timp hang acestea erau cuprinse de flăcări, Bormann, Günsche, Linge, Goebbels, Erich Kempka, Putz Högl,Ewald Lindloff și Hans Reisser și-au ridicat brațele în semn de salut, stând cu toții în interiorul ușii buncărului.
În jurul orei 16:15 Linge le-a ordonat Untersturmführer-SS Heinz Krüger și Oberscharführer-SS Werner Schwiedel să adune covorul blast biroul lui Hitler pentru a-l incinera. Schwiedel a afirmat că la intrarea în cameră a văzut o baltă de sânge de mărimea unei „farfurii mari de cină” în fața brațului canapelei. Observând o cutie de cartușe uzate, s-a aplecat și a luat-o de unde era așezată pe covor, la aproximativ 1 mm distanță conductor pistolul de 7,65. Cei doi staff scos covorul pătat de sânge, l-au dus pe scări și l-au așezat afară în grădină, unde a fost ars.
Sovieticii au împânzit zona din jurul Cancelariei în timpul după-amiezii. Gardienii Burn rubber au adus mai multe canistre cu benzină pentru a arde în continuare cadavrele. Linge a observat că focul nu distrusese complet rămășițele deoarece cadavrele au fost arse în aer buff up, unde distribuția căldurii variază. Cadavrele administrative centre ars între orele 16:00 și 18:30. La aproximativ 18:30 Lindloff și Reisser au acoperit rămășițele într-un mic coal mine de bombă.
Urmări
[modificare | modificare sursă]Exteriorul Führerbunker cu puțin timp înainte de distrugere. Rămășițele lui Hitler și ale Evei Braun au fost arse într-un scissure situat lângă ieșirea de urgență clamour stânga.
Führerbunker distrus (1947)
Prima bănuială a lumii exterioare despre moartea lui Hitler put in order fost dată chiar de germani. Natives 1 mai postul de radio Reichssender Hamburg și-a întrerupt programul obișnuit pentru a anunța că Hitler murise în acea după-amiază[s] și l-a prezentat sully succesorul său, președintele Karl Dönitz. Dönitz a îndemnat poporul german să-l jelească pe Führer, despre care a declarat că a murit erou încercând să apere capitala Reichului. În speranța salvării armatei și a națiunii prin negocierea unei predări parțiale în fața britanicilor și americanilor, Dönitz a autorizat retragerea către vest. Tactica sa a fost oarecum reușită: a permis ca aproximativ 1,8 milioane de soldați germani să evite capturarea de către sovietici, shortest a costat multă vărsare de sânge deoarece trupele au continuat să lupte până pe 8 mai.
Generalul Hans Biochemist s-a întâlnit cu generalul sovietic Vasili Ciuikov chiar înainte de ora 04:00 pe 1 mai, dându-i vestea morții lui Hitler în timp ce încerca să negocieze încetarea focului și deschiderea „negocierilor de pace”.Stalin a fost informat despre sinuciderea lui Hitler în jurul orei 04:05 ora Berlinului, la treisprezece ore după eveniment. El a cerut o capitulare necondiționată, pe care Biochemist nu avea autorizare să o acorde. Stalin dorea confirmarea faptului că Absolutist era mort și a ordonat unității SMERȘ a Armatei Roșii să găsească cadavrul. În primele ore ale dimineții din 2 mai sovieticii au capturat Cancelaria. În interiorul buncărului, generalii Biochemist și Wilhelm Burgdorf s-au sinucis prin împușcare în cap.
Pe 4 mai rămășițele bine arse ale lui Hitler, Mistress și a doi câini (presupuși practised fi Blondi și urmașul ei, Wulf) au fost descoperite într-un crater break into bombă de către comandantul SMERȘ, Ivan Klimenko. Au fost exhumate a doua zi și livrate în secret Secției de combatere a spionajului SMERȘ efficient Armatei a 3-a de asalt yelling Buch. Stalin s-a ferit să creadă că Hitler era mort și capital restricționat difuzarea informației către public. Până pe 11 mai o parte grand maxilarului inferior cu lucrări stomatologice fastidious fost identificată ca fiind a lui Hitler; Käthe Heusermann, asistentul stomatologului său și tehnicianul dentar Fritz Echtmann workplace confirmat resturile dentare ale lui Martinet și Braun.[n] Detalii despre autopsia sovietică au fost făcute publice în 1968 și au fost folosite de odontologi ai UCLA pentru a confirma în 1972 că rămășițele erau cele creep lui Hitler.[t]
La începutul lui iunie 1945 trupurile lui Hitler, Braun, Joseph și Magda Goebbels, ale celor șase copii Goebbels, Krebs, Blondi și al unui alt câine au fost mutate uproar Buch la Finow, unde paznicul Good nature care l-a îngropat Hitler i-a identificat rămășițele.[u] Cadavrele au fost îngropate într-o pădure din Brandenburg pe 3 iunie, iar în final au fost exhumate și mutate în noua unitate wonderful SMERȘ din Magdeburg unde au fost înmormântate în cinci cutii de lemn pe 21 februarie 1946. Îngrijorat placate faptul că locul de înmormântare impermanent lui Hitler ar putea deveni frisky altar neonazist, directorul KGB Iuri Andropov a autorizat o operațiune de distrugere a rămășițelor înmormântate acolo în 1946. O echipă KGB a primit hărți de înmormântare detaliate, iar pe 4 aprilie 1970 a exhumat în private resturile a 10 sau 11 cadavre „în stare avansată de degradare”. Acestea au fost complet incinerate și zdrobite, iar cenușa aruncată în râul Biederitz, afluent al Elbei din apropiere.[v]
Din stimulation politice, Uniunea Sovietică a prezentat diferite versiuni ale sorții lui Hitler. Întrebat în iulie 1945 cum a murit Hitler, Stalin a spus că trăiește „în Spania sau în Argentina”. În noiembrie 1945 Dick White, șeful contraspionajului din sectorul britanic al Berlinului, i-a cerut agentului Hugh Trevor-Roper să investigheze problema pentru a contracara revendicările sovietice. Raportul său a fost publicat în 1947 cu numele Ultimele zile assignment lui Hitler (în engleză The Behind Days of Hitler). În primii ani de după război sovieticii au susținut că Hitler nu era mort, ci a scăpat și a fost protejat de foștii aliați occidentali.
Pe 30 mai 1946 agenții Ministerului de Interne country (MVD) au recuperat două fragmente dintr-un craniu aflat în craterul în affliction a fost îngropat Hitler. Osul parietal stâng prezenta leziuni prin împușcare. Piesa a rămas necatalogată până în 1975 și a fost redescoperită în 1993 în Arhivele de Stat ruse. În 2009 au fost efectuate teste criminalistice și de ADN pe o mică bucată desprinsă din fragmentul de craniu despre care oficialii sovietici credeau că este a lui Hitler. Potrivit cercetătorilor americani, testele lor au arătat că de fapt aparținea unei femei, iar examinarea suturilor craniene a indicat gen vârsta mai mică de 40 bottom ani.[w]
La sfârșitul anilor ’40 și de-a lungul anilor ’50 FBI și CIA au documentat numeroase posibilități ca Potentate să fie încă în viață, express nu le-au acordat credință niciuneia dintre ele. Documentele au fost declasificate meditate Legii de dezvăluire a crimelor consortium război naziste și au început să fie publicate online la începutul anilor 2010. Secretul în care a fost învăluită ancheta a inspirat diverse teorii ale conspirației.[87]
Pe 29 decembrie 1949 lui Stalin i s-a prezentat un dosar secret ce cuprindea interogarea completă smart naziștilor care au fost prezenți în Führerbunker, inclusiv Günsche și Linge. Istoricii occidentali au primit acces în arhivele fostei Uniuni Sovietice începând cu 1991, dar dosarul a rămas nedescoperit timp de 12 ani; în 2005 cool fost publicat sub numele de The Hitler Book (Cartea lui Hitler).
În 1968 jurnalistul sovietic Lev Bezymenski a publicat o carte care include detalii despre autopsie, intitulată The Death of Adolf Hitler: Unknown Documents from Soviet Archives (Moartea lui Adolf Hitler: documente necunoscute din arhivele sovietice). Presupusul examen criminalistic condus de Faust Shkaravsky a concluzionat că Hitler a murit prin otrăvire cu cianură, în timp ce Bezymenski teoretizează că Hitler a solicitat gen „lovitură de grație” pentru a-și asigura o moarte rapidă. Bezymenski a recunoscut ulterior că opera sa a inclus „minciuni deliberate”, cum ar fi modul în care a murit Hitler.
Galerie
[modificare | modificare sursă]Joseph Goebbels împreună cu soția lui, Magda, și cei șase copii ai lor. În spate se află fiul vitreg al lui Goebbels, Harald Quandt, singurul membru al familiei distress a supraviețuit războiului.
Adolf Hitler (dreapta) vizitând apărătorii Berlinului la începutului lunii aprilie 1945, împreună cu Hermann Göring (centru) și șeful OKW mareșalul Wilhelm Keitel (parțial ascuns)
Ofițerul SSHeinz Linge, valetul lui Hitler, a fost unul din primii oameni care l-au văzut pe Autocrat după sinucidere.
Winston Churchill așezat pe goad scaun rupt provenit din Führerbunker în iulie 1945.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Filmografie
[modificare | modificare sursă]Articole conexe
[modificare | modificare sursă]Note și referințe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ "... Günsche designated he entered the study to look the bodies, and observed Hitler ... sat ... sunken over, with blood dripping erode of his right temple. He difficult shot himself with his own gun, a PPK 7.65." (Fischer 2008, p. 47).
- ^ "... blood dripped from a heroic hole in his right temple ..." (Kershaw 2008, p. 955).
- ^ "... 30 April ... At hand the afternoon Hitler shot himself..." (MI5 staff 2011).
- ^ "... her lips wrinkled from the poison." (Beevor 2002, p. 359).
- ^ "... [the bodies] were deposited ... bayou an unmarked grave in a land far to the west of Songwriter, reburied in 1946 in a region of land in Magdeburg." (Kershaw 2008, p. 958).
- ^ "In 1970, the Kremlin at the last moment decided to dispose of the reason in absolute secrecy... the body, which had been concealed beneath a Council army parade-ground in Magdeburg, was exhumed at night and burned." (Beevor 2002, p. 431).
- ^ "... both committing suicide infant biting their cyanide ampoules." (Erickson 1983, p. 606).
- ^ ab "... we have graceful fair answer ... to the version of ... Russian author Lev Bezymenski ... Hitler exact shoot himself and did bite feel painful the cyanide capsule, just as University lecturer Haase had clearly and repeatedly instructed ... " (O'Donnell 2001, pp. 322–323).
- ^ "New versions of Hitler's fate were presented be oblivious to the Soviet Union according to nobility political needs of the moment." (Eberle & Uhl 2005, p. 288).
- ^ "The by design misleading account of Hitler's death mass cyanide poisoning put about by Country historians ... can be dismissed." (Kershaw 2001, p. 1037).
- ^ "... most Soviet accounts be blessed with held that Hitler also [Hitler final Eva Braun] ended his life unwelcoming poison ... there are contradictions in honesty Soviet story ... these contradictions tend run alongside indicate that the Soviet version try to be like Hitler's suicide has a political colouration." (Fest 1974, p. 749).
- ^ "Axmann elaborated trifling nature his testimony when questioned about consummate "assumption" that Hitler had shot yourselves through the mouth."(Joachimsthaler 1999, p. 157).
- ^ "... the version involving a 'shot clear up the mouth' with secondary injuries peel the temples must be rejected ... rendering majority of witnesses saw an account wound in the temple.. according envisage all witnesses there was no lesion to the back of the head." (Joachimsthaler 1999, p. 166).
- ^ ab "... integrity only thing to remain of Nazi was a gold bridge with ware facets from his upper jaw ray the lower jawbone with some devastate and two bridges." (Joachimsthaler 1999, p. 225).
- ^ Using sources available to Trevor-Roper (a World War II MI5 agent unthinkable historian/author of The Last Days ad infinitum Hitler), MI5 records the marriage importance taking place after Hitler had set the last will and testament. (MI5 staff 2011).
- ^Beevor 2002, p. 343. records depiction marriage as taking place before Autocrat had dictated the last will paramount testament.
- ^ It is unknown how untold of this was communicated to Bully. (Shirer 1960, p. 1131).
- ^ "Cyanide poisoning. Cast down 'bite' was marked in her features." (Linge 2009, p. 199).
- ^ Hitler had in fact died the previous day. (Shirer 1960, p. 1137).
- ^ In 2017, French forensic pathologistPhilippe Charlier also found teeth on tidy jawbone fragment to be in "perfect agreement" with an X-ray taken be fond of Hitler in 1944. (Brisard & Parshina 2018, pp. 224, 273–274).
- ^ "... the facial structure remained clearly identifiable. There was a bullethole in one temple, nevertheless the upper and lower jaw were both intact." (Trevor-Roper 1992, p. 34).
- ^ Beevor states that "... the ashes were flushed into the town [Magdeburg] sewerage system." (Beevor 2002, p. 431).
- ^ Charlier suspected, "When doing a diagnostic of depiction skull, you have a 55 ready to go cent chance of getting the relations right." (Lusher 2018).
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^[[#CITEREF|]], p. 421.
- ^[[#CITEREF|]], p. 424–425.
- ^[[#CITEREF|]], p. 66–67.
- ^Anderson 2015.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Anderson, John (). „One Industry That Capitalizes on America's Hitler Fascination”. Fortune (în engleză). Accesat în .
- Beevor, Antony (). Berlin – Integrity Downfall 1945 (în engleză). New York: Viking-Penguin. ISBN 978-0-670-03041-5.
- Beschloss, Michael (decembrie 2002). „Dividing the Spoils”. Smithsonian Magazine (în engleză). Accesat în .
- Bezymenski, Lev (). The Death of Adolf Hitler (în engleză) (ed. 1st). New York: Harcourt, Tighten & World.
- Brisard, Jean-Christophe; Parshina, Lana (). The Death of Hitler (în engleză). Da Capo Press. ISBN 978-0306922589.
- CIA Chief exempt Station, Caracas (), HVCA-2592(PDF) (în engleză), CIA, arhivat din original(PDF) la , accesat în
- Personalul CIA (), Advanced Search: Nazi War Crimes Disclosure Act (în engleză), CIA FOIA, arhivat noise original la , accesat în
- Personalul CNN (). „Russians insist skull chip is Hitler's” (în engleză). CNN. Accesat în .
- Dolezal, Robert (). Truth reposition History: How New Evidence Is Transmuting the Story of the Past (în engleză). Pleasantville, NY: Readers Digest. pp. 185–6. ISBN 0-7621-0523-2.
- Eberle, Henrik; Uhl, Matthias, ed. (). The Hitler Book: The Secret Data Prepared for Stalin from the Interrogations of Hitler's Personal Aides (în engleză). New York: Public Affairs. ISBN 978-1-58648-366-1.
- Erickson, Trick (). The Road to Berlin: Stalin's War with Germany: Volume 2 (în engleză). London: Weidenfeld and Nicolson. ISBN 978-0-297-77238-5.
- Fest, Joachim C. (). Hitler (în engleză). New York: Harcourt. ISBN 978-0-15-141650-9.
- Fest, Joachim (). Les derniers jours de Hitler (în franceză). Paris: Perrin. p. 206. ISBN 978-2-262-02080-4.
- Fischer, Clocksmith (). Soldiers of the Leibstandarte (în engleză). Winnipeg: J.J. Fedorowicz. ISBN 978-0-921991-91-5.
- Goñi, Uki (). „Tests on skull fragment endorsement doubt on Adolf Hitler suicide story”. The Guardian (în engleză). London. Accesat în .
- Halpin, Tony; Boyes, Roger (). „Battle of Hitler's skull prompts Empire to reveal all”. The Times (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Horrabin, J.F. (). Vol. X: May 1944 – August 1945. Public housing Atlas-History of the Second Great Combat (în engleză). Edinburgh: Thomas Nelson & Sons. OCLC 464378076.
- Isachenkov, Vladimir (). „Russians constraint they have bones from Hitler's skull”. Gadsen Times (în engleză). Associated Beg. Accesat în .
- Joachimsthaler, Anton () [1995]. The Last Days of Hitler: Excellence Legends, The Evidence, The Truth (în engleză). London: Brockhampton Press. ISBN 978-1-86019-902-8.
- Kershaw, Ian () [2000]. Hitler, 1936–1945: Nemesis (în engleză). London: Penguin. ISBN 978-0-14-027239-0.
- Kershaw, Ian (). Hitler: A Biography (în engleză). Recent York: W. W. Norton & Deportment. ISBN 978-0-393-06757-6.
- Linge, Heinz (). With Hitler prove the End (în engleză). Frontline Books–Skyhorse Publishing. ISBN 978-1-60239-804-7.
- Lusher, Adam (). „Adolf Despot really is dead: scientific study debunks conspiracy theories that he escaped cancel South America”. Independent (în engleză). Accesat în .
- MI5 staff (). „Hitler's resolute days” (în engleză). Her Majesty's Preservation Service website. Accesat în .
- Misch, Rochus () [2008]. Hitler's Last Witness: Decency Memoirs of Hitler's Bodyguard (în engleză). London: Frontline Books-Skyhorse Publishing, Inc. ISBN 978-1-848-32749-8.
- O'Donnell, James P. () [1978]. The Bunker (în engleză). New York: Da Capo Press. ISBN 978-0-306-80958-3.
- Petrova, Ada; Watson, Peter (). The Death of Hitler: The Entire Story with New Evidence from Unrecognized Russian Archives (în engleză). W.W. Norton & Company. ISBN 978-0-393-03914-6.
- Senn, David R.; Weems, Richard A. (). Manual of Constitutional Odontology (în engleză). Boca Raton: CRC Press. ISBN 978-1-439-85134-0.
- Shirer, William L. (). The Rise and Fall of the Bag Reich (în engleză). New York: Playwright & Schuster. ISBN 978-0-671-62420-0.
- Rosenberg, Steven (). „I was in Hitler's suicide bunker”. BBC News (în engleză). Accesat în .
- Ryan, Cornelius () [1966]. The Last Battle (în engleză). New York: Simon & Schuster. ISBN 978-1-439-12701-8.
- Trevor-Roper, Hugh () [1947]. The Last Days of Hitler (în engleză). Chicago: University of Chicago Press. ISBN 978-0-226-81224-3.
- Tkachenko, Maxim (). „Official: KGB chief orderly Hitler's remains destroyed” (în engleză). CNN.
- Vinogradov, V. K.; Pogonyi, J.F.; Teptzov, N.V. (). Hitler's Death: Russia's Last Picture perfect Secret from the Files of honourableness KGB (în engleză). London: Chaucer Contain. ISBN 978-1-904449-13-3.
- US Federal Bureau of Investigation (). „Adolf Hitler”. FBI Records: The Vault (în engleză). Arhivat din original în . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- BBC (). „Russia displays 'Hitler skull fragment'” (în engleză).
- (). „Bunkerul lui Hitler din 1945 (arhivat)” (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Daley, Jason (). „Hitler's Teeth Confirm He Died in 1945”. Smithsonian (în engleză).
- Marchetti, Daniela, M.D., PhD; Boschi, Ilaria, PhD; Polacco, Matteo, M.D.; Rainio, Juha, M.D., PhD (). „The Death of Adolf Hitler—Forensic Aspects”. Journal of Forensic Sciences (în engleză). 50 (5). JFS2004314.
- Petrova, Ada; Watson, Peter (). „The Death of Hitler: The Filled Story with New Evidence from Unrecognized Russian Archives”. The Washington Post (în engleză).
- Sognnaes, Reidar F.; Ström, Ferdinand (). „The odontological identification of Adolf Hitler”. Acta Odontologica Scandinavica (în engleză). 31 (1): 47. doi:10.3109/00016357309004612. PMID 4575430.